Codex Alimentarius

Un cod de legi ce prevesteste un viitor trist

Codex Alimentarius este numele unui cod universal de legi privind producerea, furnizarea si consumarea alimentelor. Acest cod de legi este dat in sarcina unei Comisii a Organizatiei Mondiale a Sanatatii, comisie inter-guvernamentala. Tinta acesteia este de a se ajunge la un set stabil (obligatoriu) de legi universale privind alimentele. Dupa acest set de legi se va alimenta intreaga populatie a tarilor care il vor accepta si il vor legifera. Codex Alimentarius a aparut inca din anul 1963, acesta fiind este opera Organizatiei Natiunilor Unite. ONU are misiunea de a asigura pacea mondiala, respectarea drepturilor omului, cooperarea internationala si respectarea dreptului international. Initial, Codex-ul s-a dorit a fi o protejare a consumatorilor din toata lumea fata de chimicale si pesticide. In cele din urma, el a hotarat folosirea chimicalelor si a produselor modificate genetic aproape fara nici o limita. La alcatuirea Codex-ului, care se vrea universal, au contribuit Organizatia pentru Alimente si Agricultura si Organizatia Mondiala a Sanatatii. Astazi, comisia ce se ocupa cu Codex Alimentarius a devenit principala organizatie internationala care stabileste standardele in comertul mondial cu alimente. Setul de legi cuprinse in Codex porneste de la principiul ca resursele Pamantului sunt limitate, el nemaiputand hrani pe toata lumea in mod natural. Drept urmare, se doreste trecerea la o alimentatie artificiala, bazata pe produse chimice, pe organisme modificate genetic, etc. Legile din acesta vizeaza toate alimentele, fie ele produse crude, preparate sau semipreparate.

Industria farmaceutica sustine Codex Alimentarius !

Codex-ul este promovat inca de la inceput, initial destul de timid, insa astazi facand din ce in ce mai multe presiuni. Directorul Institutului de Cercetari Alimentare, prof. dr Gheorghe Mencinicopschi, sustine ca industria farmaceutica face presiuni enorme pentru legiferarea Codex-ului. Industria farmaceutica are cel mai mare interes in privinta legiferarii lui Codex Alimentarius, prin acesta eliminandu-se complet orice potential concurent al acesteia. In lipsa oricarei alte variante, tot omul va ajunge dependent de produsele acestei industrii. Marile corporatii farmaceutice si de comert fac tot ce le sta in putere pentru a declara obligatoriu acest Codex Alimentarius, mai ales prin relatiile de interes cu guvernele si marile centre educationale din numeroase tari de renume. Toti cei care sunt de acord cu Codex-ul, fie din nestiinta, fie din viclenie, sustin acelasi lucru: „Codex-ul cuprinde numai reglementari, iar nu documente cu caracter legislativ.” Insa, cat de naivi sa fim ca sa nu vedem cum toate duc spre un singur lucru: legiferarea Codex-ului. Exista foarte multe interese care vizeaza legiferarea acestui Codex, iar toate sunt de natura financiara. Cu cat se va obisnui lumea cu ideea si cu cat va capata putere in multe locuri din lume, cu atat Codex-ul se va apropia de legiferare. Organizatia Mondiala a Comertului (World Trade Organization) are in vedere supunerea tuturor tarilor din lume unei singure „legi”, iar aceasta se doreste a fi „Codex Alimentarius”. In mod firesc, tara care nu va accepta Codex-ul, va fi lipsita de anumite privilegii comerciale, iar in fata lipsirii de unele avantaje, legiferarea se va cere de la sine. In data de 13 mai 2002, europarlamentarii au adoptat Codex Alimentarius, in favoarea industriei farmaceutice, ignorand petitiile contra acestuia a multor milioane de cetateni europeni. In data de 14 iunie 2003, doctorul german Matthias Rath inainteaza Curtii de la Haye, din Olanda, un act de acuzare asupra companiilor farmaceutice, care fac nenumarate crime impotriva umanitatii, prin ascunderea a numeroase efecte secundare ale medicamentelor produse. Mai multe rapoarte ONU arata ca, din cele peste 200.000 de medicamente existente pe piata, doar a zecea parte sunt real utile, o parte dintre acestea putand fi si ele inlocuite de remedii naturiste. Cele aproximativ 300 de reguli cuprinse de Codex sunt folosite drept baza a multor legi internationale, foarte mult folosindu-se de acestea Organizatia Mondiala a Comertului, care doreste o reglare unica a comertului mondial. Desi se spune ca aceste reguli nu sunt inca obligatorii, lucrurile stau insa destul de rau. Organizatia Mondiala de Comert amendeaza fara mila tarile care nu importa anumite produse modificate genetic sau tratate chimic, lucruri declarate de Codex drept legale. Astfel, deoarece tarile Europei nu importa din America si Canada carne modificata genetic si alte asemenea produse, ele sunt nevoite sa plateasca amenzi imense catre Organizatia Mondiala de Comert.

Codex Alimentarius isi face loc si in Romania !

Ordonanta de Urgenta 43 a Guvernului Romaniei, data in ziua de 23 mai 2007, priveste introducerea deliberata in mediu si introducerea pe piata a organismelor modificate genetic (GM). Nu mai putin de 182 de deputati, dintr-un total de 196, au aprobat proiectul de lege cu pricina. Se doreste eliminarea produselor naturale si raspandirea celor modificate genetic, lucru trecut cu vederea parca in mod voit de cei aflati la conducerea. In data de 26 mai 2009, Parlamentul Romaniei a adoptat si el Codex Alimentarius, adoptand proiectul de lege pentru aprobarea Ordonantei 43 din 23 mai 2007. Prin aceasta se ridica interzicerea de pe sapte dintre substantele chimice interzise anterior. Aceste substanta fusesera interzise, in mod unanim, in 176 de tari. La data de 31 decembrie 2009, Romania, alaturi de alte 165 de state semnatare (95% din populatia planetei), semneaza implementarea Codex-ului. In mai putin de o luna de la acceptarea Codex-ului, la inceputul lunii ianuarie, Romania devine primul stat care accepta folosirea in agricultura a compusului chimic numit „initium”, ingredient activ impus de Codex Alimentarius. Plantele modificate genetic si aditivii alimentari constituie prim pas in implementarea Codex-ului. In lunile septembrie-octombrie 2009, Institutul de Sanatate Publica din Bucuresti a acordat avizul sanitar pentru produsele „Orvego” si „Enervin”, ambele continand substanta activa „initium”. Compozitia acestora este urmatoarea: 300g/l initium si 225 g/l dimetomorf (Orvego); 12% initium si 44% metiram (Enervin). Produsele vor fi produse si distribuite de compania germana BASF SE. Folosirea de „initium” s-a facut inca din anul 2007, intr-ascuns, la Institutul Gheorghe Inescu Sisesti, aflat in subordinea Academiei Agricole si Silvice. Ministerul Agriculturii spune ca produsele testate in perioada anilor 2007-2008 nu s-au comercializat. Folosirea de „initium” in agricultura a inceput din luna iulie 2010, dupa intalnirea de la Roma. Potrivit declaratiei firmei germane BASF SE, produse obtinute in anul 2010 cu ajutorul substantei „initium” nu vor fi comercializate. Inca sunt numai teste. Substanta chimica numita „initium” va fi folosita, pentru inceput, asupra culturilor de: struguri, cartofi, ceapa, rosii si castraveti. In fata adevaratelor intentii se pun urmatoarele doua: combaterea daunatorilor si micsorarea duratei de obtinere a roadelor. Se urmareste o productie mai buna, prin folosirea chimiei, cu toate ca 70% din suprafata tarii ramane inca necultivata. Substanta „initium”, ajunsa in organismul uman, intra foarte rapid in combinatii chimice daunatoare, crescand astfel rata riscului de cancer de colon cu 65%. Organismul uman nu are capacitatea de a elimina aceasta substanta in timp util. Astfel, pentru a fi eliminat din organism, 1 miligram de initium are nevoie de un an de zile. Daca este sa ne gandim cate miligrame din aceasta substanta ajung in corpul nostru, raspunsul este simplu: aceasta nu va putea fi niciodata eliminata. Suplimentele alimentare vor fi catalogate drept medicamente ! Toate suplimentele alimentare vor fi interzise, masurile in care acestea vor avea voie sa circule pe piata trebuind sa fie atat de mici incat sa nu poata avea nici un efect. Vitaminele, mineralele si plantele medicinale vor fi pe piata doar in doze in care nu mai pot avea nici un efect. Odata implementate nivelurile maxime (foarte joase) pe care au voie sa le atinga suplimentele alimentare, va creste evident si presiunea ca fiecare tara sa clasifice suplimentele drept medicamente. Orice nou supliment alimentar aparut pe piata va trebui sa se supuna unor criterii prevazute de Codex, care va limita categoric eficienta (cantitatea) substantelor naturale din compozitia lui. De asemenea, in magazine siu farmacii se vor afla numai produsele acceptate de Codex. Codex-ul urmareste scoaterea in afara legii a suplimentelor alimentare si a vitaminelor, limitand sever dozele in care acestea sa poate fi procurate, fara reteta medicala. Potrivit principiilor din Codex, intre suplimentele alimentare si medicamente nu este nici o diferenta. Disparand deci diferenta dintre acestea, suplimentele alimentare vor ajunge supuse legilor aspre privind medicamentele (drepturi de producator, drepturi de distribuire, retete, bani). Multe dintre plante vor fi si ele drastic sanctionate. Usturoiul si menta, spre exemplu, vor fi comercializate numai de marile companii farmaceutice, acestea fiind clasate drept droguri usoare. Fiind declarat medicament, usturoiul va putea fi cumparat numai de la farmacie. Toate produsele naturiste vor fi interzise, in locul lor fiind produse nu mai putin de 28 de produse chimice de sinteza. Cei 28 de produsi de sinteza farmaceutica, inlocuitori definitivi ai tuturor suplimentelor alimentare, disponibili numai in farmacii, vor putea fi luati numai pe baza de reteta. Produsele modificate genetic vor fi comercializate fara nici o obligatia privind informarea consumatorilor asupra provenientei si a modului lor de producere. Inca si mai mult, tratarea cu antibiotice si hormoni a animalelor va deveni obligatorie pentru toti cetatenii supusi acestei legi.

Updated: 10 martie, 2014 — 12:31
ornament